Vechea școală – costruită la mijlocul secolului al 19-lea, se transformă într-un muzeu și centru cultural. Va fi unul din punctele de interes din comuna aflată la graniţa cu Serbia, după deschiderea punctului de frontieră de pe Bega, pentru ambarcațiuni, și a pistei de biciclete de pe digul ce mărginește râul.
Clădirea, cea mai veche din localitate, aparţine Bisericii Romano-Catolice, care în loc să facă o afacere imobiliară, a preferat să pună în slujba comunităţii.
Clădirea a fost construită la începutul secolului al XIX-lea. Iniţial a funcţionat ca şcoală şi casă de rugăciuni, fiind în centrul localităţii. Încă nu era construită biserica. Este şi cea mai înaltă clădire din pământ bătut din localitate, dar e şi cea mai veche clădire din comună care a rămas în forma sa actuală. Celelalte au fost demolate, reconstruite, dar asta îşi păstrează formele de odinioară. Până în 1885 a avut dublă funcţiune, şcoală şi casă de rugăciune. După construcţia bisericii a rămas doar şcoală. Prin anii 1960 s-a construit noul corp al şcolii, iar aici au rămas doar clasele 1-4, până în 2007 când a intrat din nou în proprietatea parohiei.










